Pentru a crește gradului de conștientizare și a promova schimbul de informații legate de Agenda Digitala a UE, Centrul de Guvernare Electronică continuă seria de interviuri și prezentări despre Agenda Digitală pentru Europa și cele mai bune practici de e-Guvernare din statele UE.

 

În acest context, v-il prezentăm pe Francisco Garcia Moran, care vă va împărtăși mai multe despre experiența sa în acest domeniu.

 

 

Care sunt obiectivele-cheie ale Agendei Digitale pentru Europa şi Planul de Acţiuni UE privind e-guvernarea şi ce face Comisia Europeană pentru a impulsiona implementarea acestuia

În martie 2010, Comisia Europeană a lansat Strategia Europa 2020  pentru depăşirea crizei şi pregătirea economiei UE pentru provocările următorului deceniu. „Europa 2020” conturează o perspectivă ce înglobează realizarea unui grad înalt de ocupare a forţei de muncă, crearea unei economii cu emisii reduse de carbon, productivitate şi coeziune socială, obiective ce urmează a fi atinse prin acţiuni concrete, la nivelul UE şi la nivel naţional. Bătălia pentru creştere economică şi crearea de locuri de muncă necesită asumarea responsabilităţii la cel mai înalt nivel politic şi mobilizarea tuturor actorilor de pe scena politică europeană.

Agenda digitală pentru Europa este una dintre cele şapte iniţiative-pilot ale Strategiei Europa 2020 şi are ca scop definirea rolului motor esenţial pe care utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) va trebui să-l joace în realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020. 

Obiectivul acestei Agende este trasarea unui parcurs în scopul de a exploata la maximum potenţialul social şi economic al TIC, cu precădere al internetului, ce reprezintă un suport vital al activităţilor economice şi sociale, precum:

 

• afaceri,
• muncă,
• joacă,
• comunicare sau
• libera exprimare.

 

Implementarea cu succes a acestei Agende va stimula inovaţia şi creşterea economică, ameliorând concomitent calitatea vieţii de zi cu zi a cetăţenilor şi a mediului de afaceri. Aplicarea pe scară mai largă şi utilizarea mai eficace a tehnologiilor digitale vor crea condiţiile propice pentru ca Europa să abordeze provocările fundamentale cu care se confruntă, oferindu-le, totodată, europenilor o mai bună calitate a vieţii, datorită inter alia, ameliorării serviciilor de asistenţă medicală, unor soluţii mai eficace de transport, unui mediu înconjurător mai curat, unor noi posibilităţi de comunicare şi unui acces mai simplu la serviciile publice şi la viaţa culturală.

Potenţialul TIC poate fi catalizat prin buna funcţionare a unui cerc virtuos al activităţilor. Este necesar ca, într-un mediu internet interoperabil şi fără frontiere, să fie puse la dispoziţie un conţinut şi servicii atrăgătoare. Acest fapt stimulează cererea de capacităţi şi viteze mai mari, creând implicit premisele pentru investiţii în reţele mai rapide. Introducerea şi adoptarea acestor reţele deschide, la rândul său, drumul spre servicii inovatoare, în măsură să valorifice aceste viteze superioare. Procesul este ilustrat în inelul extern din Figura 1 ( a se vedea mai jos). 

Figura 1: Cercul virtuos al economiei digitale 

 

Reieşind din consultările cu părţile interesate şi din elementele conţinute în Declaraţia de la Granada şi în Rezoluţia Parlamentului European, Comisia a identificat cele şapte obstacole principale. Acestea se regăsesc în inelul interior din Figura 1 şi sunt descrise pe scurt în cele ce urmează. Luate individual sau combinate, aceste obstacole împiedică eforturile de exploatare a TIC, subliniind necesitatea unui răspuns politic global şi omogen la nivel european. Ele scot în evidenţă faptul că Europa se situează în urma partenerilor săi industriali. În 2010, în SUA se descărca de patru ori mai multă muzică decât în UE, unde lipsesc ofertele legale, iar pieţele sunt fragmentate; 30% dintre europeni nu au folosit încă niciodată internetul; nivelul de penetrare a reţelelor de mare viteză prin fibră optică este de doar 1% în Europa, în timp ce în Japonia acesta atinge 12%, iar în Coreea de Sud 15%; cheltuielile UE pentru cercetare şi dezvoltare în domeniul TIC reprezintă doar 40% din cheltuielile americane în acelaşi domeniu.  

 

• Pieţe digitale fragmentate 
• Lipsa interoperabilităţii
• Creşterea criminalităţii cibernetice şi riscul de încredere scăzută în reţele 
• Lipsa investiţiilor în reţele
• Eforturi insuficiente în materie de cercetare şi inovare
• Nivelul scăzut de „alfabetizare digitală” şi  lipsa competenţelor în materie
• Oportunităţi ratate de soluţionare a unor provocări societale

Acţiunile-cheie ale Agendei digitale pentru Europa sunt structurate pornind de la necesitatea abordării sistematice a acestor şapte problematici ce acoperă, în calitatea lor de iniţiative orizontale, cele trei dimensiuni de creştere, definite în „Europa 2020”. Aceste problematici sunt expuse mai în detaliu în secţiunile de mai jos, demonstrându-se necesitatea stringentă ca respectivele acţiuni, identificate drept un ansamblu de măsuri constructive, să impulsioneze performanţele economice şi sociale ale Europei. Comisia va continua să supravegheze eventuala apariţie a unor noi obstacole şi va adopta reacţia relevantă. 

 

Agenda digitală va reclama un angajament ferm din partea UE şi a statelor membre, inclusiv la nivel regional. Pentru ca Agenda digitală să aibă succes, va fi nevoie de contribuţia altor părţi interesate, inclusiv a tinerilor „nativi ai erei digitale”, care ne pot învăţa o mulţime de lucruri. Această Agendă reprezintă o vedere de ansamblu a problemelor şi oportunităţilor actuale şi al celor previzibile, ea urmând să evolueze în funcţie de experienţa dobândită şi de schimbările rapide din domeniile tehnic şi social.

 

Planul european de acţiune privind guvernarea electronică 2011-2015 (Exploatarea TIC pentru promovarea unei guvernări inteligente, sustenabile şi inovatoare) 

Agenda digitală pentru Europa  defineşte guvernarea electronică în cadrul unui set cuprinzător de măsuri, ce vizează valorificarea beneficiilor tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) în întreaga Europă. Într-un moment în care resursele publice sunt foarte limitate, TIC pot ajuta sectorul public în dezvoltarea unor metode inovatoare de prestare a serviciilor sale pentru cetăţeni, conducând la o explozie de eficienţă şi la reducerea costurilor.

 

Punerea în aplicare a primului Plan european de acţiune privind guvernarea electronică  a ocazionat schimbul de bune practici între toate guvernele statelor membre şi a avut ca rezultat crearea unei serii de proiecte-pilot pe scară largă, prin care se elaborează soluţii concrete pentru implementarea de servicii transfrontaliere de guvernare electronică . O comunitate online formată din practicieni , înfiinţată în 2002, a focalizat o dezbatere între 80 000 de participanţi, privind potenţialul de a oferi soluţii inovatoare în aşa domenii precum: guvernarea electronică, serviciile de sănătate şi incluziunea. S-au înregistrat, de asemenea, progrese în reutilizarea informaţiilor din sectorul public  şi a fost creată o platformă electronică de achiziţii publice, pentru a permite companiilor din întreaga Europă să îşi ofere serviciile şi  altor ţări, în afara ţării lor de origine. Au început să apară sisteme de identitate electronică la nivelul întregii UE, ceea ce va permite oamenilor să acceseze servicii publice pe cale electronică, pe tot teritoriul UE  .

Disponibilitatea tehnologiilor inovatoare, cum ar fi reţelele sociale, a extins aşteptările cetăţenilor în ceea ce priveşte timpul de reacţie la accesarea diferitelor tipuri de servicii online. Cu toate acestea, serviciile transfrontaliere de guvernare electronică sunt puţine, iar atunci când sunt oferite, majoritatea cetăţenilor UE le utilizează cu reticenţă . Este în mod evident necesar să ne orientăm spre un model de proiectare, producere şi prestare de servicii online mai deschis, profitând de posibilitatea oferită de colaborarea între cetăţeni, antreprenori şi societatea civilă. Combinaţia de noi tehnologii, specificaţii deschise, arhitecturi inovatoare şi disponibilitatea informaţiilor din sectorul public poate oferi cetăţenilor o valoare mai mare, cu mai puţine resurse. 

Comisia propune, prin urmare, un al doilea Plan de acţiune privind guvernarea electronică, menit să realizeze viziunea ambiţioasă prezentată în declaraţia făcută la cea de-a 5-a Conferinţă ministerială privind guvernarea electronică („Declaraţia de la Malmö" ), care a fost, de asemenea, susţinută de industria de sector   şi de un grup de reprezentanţi ai cetăţenilor.

Conform acestei viziuni ambiţioase, până în 2015, administraţiile publice europene vor trebui să fie „recunoscute ca fiind deschise, flexibile şi cooperante în raporturile lor cu cetăţenii şi cu mediul de afaceri. Ele utilizează guvernarea electronică pentru a-şi spori eficienţa şi eficacitatea şi pentru a îmbunătăţi în mod constant serviciile publice, astfel încât să vină în întâmpinarea diferitelor nevoi ale utilizatorului şi să maximizeze valoarea publică, sprijinind astfel tranziţia Europei către o economie avansată, bazată pe cunoaştere.”

Administraţiile publice trebuie să presteze servicii publice mai eficiente şi rentabile. Fiecare dintre priorităţile politice de mai sus serveşte acestui scop, asigurând, în acelaşi timp, modalităţi noi şi eficiente de interacţiune cu cetăţenii. Apariţia unor tehnologii inovatoare, cum ar fi „arhitecturile orientate spre servicii” (AOS), sau „norii” de servicii, împreună cu specificaţiile mai deschise, ce permit o mai bună partajare, reutilizare şi interoperabilitate consolidează capacitatea TIC de a juca un rol-cheie în această căutare a eficacităţii în sectorul public.

Ca parte a eforturilor depuse la nivelul Comisiei pentru promovarea unei economii inteligente, durabile şi incluzive pentru Uniunea Europeană, aşa cum se subliniază în strategia „Europa 2020 ”, acest plan de acţiune contribuie la îndeplinirea a două obiective-cheie ale Agendei digitale pentru Europa, şi anume:

-până în 2015, un anumit număr de servicii transfrontaliere esenţiale vor fi disponibile online, permiţând antreprenorilor să înfiinţeze şi să administreze o afacere oriunde în Europa, independent de locaţia iniţială şi permiţând cetăţenilor să studieze, să lucreze, să locuiască sau să se pensioneze oriunde în Uniunea Europeană.

-până în 2015, 50% dintre cetăţenii UE vor utiliza serviciile de guvernare electronică.

Agenda UE de guvernare electronică (cu accent pe identitatea electronică, Interoperabilitate, Strategia Cloud, proiecte precum Stork, PEPPOL, etc.) 

Mai jos sunt propuse diverse acţiuni legate de cele patru priorităţi stipulate în Declaraţia de la Malmö şi termenele planificate pentru realizarea acestora. Acestea pot fi împărţite în trei grupe, în dependenţă de actorii implicaţi şi de competenţele definite în Tratat: 

• În cazul în care statele membre au iniţiativa şi recurg la resurse proprii, Comisia le va ajuta prin sprijinirea şi coordonarea activităţilor. Măsurile propuse se vor concentra pe stabilirea obiectivelor împreună cu statele membre şi pe modul de a realiza aceste obiective prin intermediul unor măsuri cum ar fi schimbul de bune practici şi de informaţii, efectuarea de studii şi analize comparative ( benchmarking ).

 

• În cazul în care Comisia şi statele membre lucrează în comun pentru a dezvolta, implementa sau a îmbunătăţi serviciile transfrontaliere, Comisia va prelua iniţiativa în ceea ce priveşte activităţile pentru care sunt utilizate resursele comune, în timp ce statele membre vor purta responsabilitatea finală pentru punerea în aplicare a activităţilor pentru care utilizează propriile resurse. Măsurile propuse vor include cercetarea şi dezvoltarea, proiectele-pilot, dezvoltarea bazată pe colaborare a serviciilor de către statele membre şi transferul de cunoştinţe către piaţă.

 

• În cazul în care Comisia poate crea condiţii favorabile, măsurile propuse vor include adoptarea de instrumente juridice, stabilirea de standarde, formularea de cadre comune, implementarea instrumentelor generice, furnizarea de module tehnice (reutilizabile) şi asigurarea interoperabilităţii.

 

Una dintre principalele activităţi de pe Agenda europeană de e-Guvernare este legată de ceea ce a fost denumit: proiecte de scară largă (LSP). Aceste activităţi sunt reunite moto-ul:

Mai multe servicii publice, cum ar fi documentele personale, cereri fiscale, înregistrarea companiei sau codul TVA sunt disponibile online, însă nu sunt întotdeauna disponibile şi înafara frontierelor. Ca şi serviciile digitale din sectorul privat, serviciile digitale publice transfrontaliere sunt elemente componente ale unui Continent Conectat şi a unei Pieţe Unice Digitale reale. 

Proiectele LPS au fost elaborate şi aplicate în conformitate cu Programul de Sprijin pentru politica TIC în cinci domenii de bază: identitatea electronică, achiziţii publice electronice, e-Afaceri, e-Sănătate şi e-Justiţie, pentru a implica autorităţile publice, prestatorii de servicii şi centrele de cercetare din toată UE. 

Şapte proiecte LPS propun o serie se soluţii sau seturi de elemente componente, ce activează  serviciile digitale transfrontaliere în domeniile menţionate mai sus. Fiecare set constă dintr-o serie componente (cod comun), utilizează o serie de standarde şi specificaţii, iar toate împreună au aceeaşi caracteristică-cheie: acestea sunt destinate pentru a fi adoptate ca o parte din serviciile online, care fac aceste servicii online „active la nivel transfrontalier”. Extinderea  proiectele LPS şi asigurarea caracterului reutilizabil a seturilor de elemente componente în alte domenii de politici este una dintre provocările ulterioare, necesare pentru implementarea deplină a serviciilor publice digitale transfrontaliere. 

La moment, patru astfel de proiecte LPS se află în desfăşurare: 

 

• e-SENS – avansarea serviciilor
• e-CODEX – justiţie mai rapidă (video).
• epSOS - asistenţa medicală mai bună (video).
• STORK 2.0 – acces mai inteligent printr-o singură zonă de identificare şi autentificare electronică Europeană (video).

Şi altele trei au fost definitivate:

• SPOCS (afaceri mai uşor) a luat sfârşit şi oferă  produsul său Starter-Kit (video).
• PEPPOL (e-Achiziţii) a fost transferat către organizaţia internaţională non-profit OpenPEPPOL AISBL pentru a susţine structurile şi rezultatele elaborate (video).
• STORK (acces mai inteligent) a fost definitivat, însă rezultatele au fost preluate de versiunea STORK 2.0 a proiectului. 

Aceste soluţii elimină frontierele digitale din Europa mulţi ani după ce au fost eliminate frontierele  fizice.  

 

Cloud Computing (informatica dematerializată) 

În luna septembrie 2012, Comisia Europeană a adoptat o strategie de valorificare a potenţialului stocării şi accesării datelor la distanţă, în Europa „Unleashing the Potential of Cloud Computing in Europe”. Strategia vizează măsuri menite să creeze 2,5 milioane de locuri noi de muncă şi o contribuţie anuală de 160 de miliarde de euro la PIB-ul UE (aproximativ 1%) către anul 2020.  Strategia este concepută astfel încât să accelereze şi să sporească utilizarea cloud computing-ului în toate sectoarele economiei. Această strategie este rezultatul unei analize a politicii per ansamblu, a  regimului juridic şi a peisajelor tehnologice şi a consultărilor largi, efectuate cu participarea părţilor interesate, în vederea identificării metodelor de a valorifica la maxim potenţialul oferit de cloud. Acest document stabileşte cele mai importante şi urgente acţiuni suplimentare. Documentul reprezintă un angajament politic asumat de Comisie şi serveşte ca un îndemn pentru toate părţile interesate de a participa la implementarea acestor acţiuni. Grupurile de lucru s-au implicat deja în această acţiune. 

Strategia include trei acţiuni-cheie: 

• Termeni şi Condiţii contractuale sigure şi corecte 

Propunerea Comisiei de adoptare a unui Regulament cu privire la Legislaţia Europeană Comună cu privire la Vânzări abordează multe dintre obstacolele generate de diferenţele dintre legislaţiile naţionale, punând la dispoziţia părţilor contractante un set de reguli uniforme.  Propunerea conţine norme adaptate la furnizarea de „conţinut digital” care acoperă anumite aspecte ale cloud computing-ului. 

Scopul strategiei de cloud computing este de a elabora termeni contractuali model care să reglementeze problemele care nu sunt prevăzute în Legislaţia Europeană Comună cu privire la Vânzări, cum ar fi: 

 

• păstrarea datelor după rezilierea contractului, 
• divulgarea şi integritatea datelor, 
• amplasarea şi transferul datelor,
• dreptul de proprietate asupra datelor,
• răspunderea directă şi indirectă,
• modificarea serviciului de către furnizorii de cloud şi  subcontractarea. 

Identificarea şi diseminarea celor mai bune practici privind clauzele contractuale-tip vor accelera adoptarea tehnologiei de cloud computing, prin creşterea încrederii potenţialilor clienţi.  

• Deschiderea unui drum prin jungla standardelor 

Deschiderea unui drum prin jungla standardelor astfel încât utilizatorii cloud să se bucure de interoperabilitate,  portabilitatea şi reversibilitatea datelor este unul dintre scopurile strategiei. Standardele necesare trebuie să fie identificate către anul 2013. 

Comisia va lucra eu sprijinul Agenţiei Europene pentru Securitatea Reţelelor şi a Informaţiilor ENISA şi a altor organisme relevante care vor sprijini dezvoltarea unor sisteme de certificare voluntare la nivelul UE şi vor stabili o listă de astfel de sisteme către anul 2014. 

• Instituirea unui parteneriat european

 

Parteneriatul European pentru Cloud va reuni experţi ai industriei vizate şi utilizatori din sectorul public, care vor elabora, într-un mod deschis şi complet transparent, cerinţe comune privind achiziţiile publice în domeniul cloud computingului. 

Sectorului public îi revine un rol important în configurarea pieţei de cloud computing. Dar din cauză că piaţa sectorului public este fragmentată, cerinţele acestuia au un impact redus, integrarea serviciilor este scăzută, iar cetăţenii nu obţin cel mai bun raport calitate-preţ. 

Parteneriatul European pentru Cloud va reuni experţi ai industriei vizate şi utilizatori din sectorul public, care vor elabora, într-un mod deschis şi complet transparent, cerinţe comune privind achiziţiile publice în domeniul cloud computingului. Parteneriatul European pentru Cloud are scopul de a iniţia primii paşi spre un proces mai bun de achiziţii publice a serviciilor cloud în Europa, în baza definiţiilor comune a cerinţelor posibil chiar atingerea obiectivului de înfiinţare a unui sistem transfrontalier comun de achiziţii. Aceasta ar trebuie să facă sectorul public unul mai eficient, adică ar trebui să economisească bani şi să facă mai mult cu mai puţini bani. 

Gruparea cerinţelor publice ar putea creşte eficienţa, iar cerinţele sectoriale comune (de exemplu, privind e-sănătatea, îngrijirile sociale, asistenţa pentru autonomie la domiciliu şi serviciile de e-guvernare) ar putea reduce costurile şi ar permite interoperabilitatea. Sectorul privat ar beneficia, de asemenea, de servicii de mai bună calitate, de concurenţă sporită, de standardizare rapidă şi de o mai mare interoperabilitate, precum şi de oportunităţi de piaţă pentru IMM-urile din sectorul tehnologiei avansate. 

Parteneriatul European pentru Cloud cuprinde şi iniţiativa Cloud-pentru-Europa (C4E), care are scopul de a ajuta autorităţile publice din Europa să achiziţioneze produse cloud astfel încât să construiască încrederea în cloud computing-ul european. 

Proiecte cheie prioritare ale CE de promovare a mobilităţii cetăţenilor UE pe piaţa digitală a UE  

 Cetăţenii Europei trebuie să aibă posibilitatea de a se deplasa şi de a locui liber pe întreg teritoriul Europei . Statele Membre va lucra împreună cu Comisia în această direcţie pentru a elabora servicii care să contribuie la sporirea mobilităţii oamenilor care vor să călătorească dintr-o ţară europeană în alta spre exemplu pentru studii, muncă, servicii medicale, reşedinţă şi/sau pensionare. 

Acţiunile prevăzute ar trebuie să asigure dezvoltarea serviciilor interoperabile care le permit cetăţenilor să comunice, să efectueze tranzacţii, precum şi să expedieze şi să recepţioneze documente şi informaţii electronice către şi de la administraţiile publice din întreaga UE. Aceste acţiuni vor permite efectuarea unor schimburi transfrontaliere sigure şi stocarea sigură a informaţiei electronice (e-Livrare a documentelor şi informaţiei). Oamenii îşi vor putea accesa documentele personale, cum ar fi certificate de naştere, de peste tot în Europa, vor fi eligibili şi vor beneficia de dreptul la pensie atunci când se vor pensiona în altă ţară decât cea în care au lucrat, sau se vor putea înscrie electronic la orice universitate din Europa. 

Comisia va susţine schimburile de cele bune practici şi vor coordona eforturile Statelor Membre de a elabora şi de a înfiinţa în comun servicii interoperabile de e-Livrare. 

Statele Membre vor oferi cetăţenilor lor servicii transfrontaliere şi interoperabile de e-Livrare, astfel încât aceştia să poate studia, munci, locui, beneficia de servicii medicale şi să se poată pensiona oriunde în Uniunea Europeană. 

Evident, toate Proiectele la Scară Largă menţionate mai sus contribuie direct sau indirect la dezvoltarea, implementarea şi operarea serviciilor transfrontaliere, contribuind astfel la mobilitatea cetăţenilor şi a afacerilor în UE.  

Comentaţi eforturile Moldovei de a câştiga terenul pierdut în domeniu prin intermediul Identificării Electronice Mobile, Platformei Tehnologice Comune “M-Cloud”, Serviciului Guvernamental de Plăţi Electronice - MPay, Platformei de Interoperabilitate.

Am început să lucrez cu partenerii noştri din Republica Moldova acum câţiva ani, atunci când Banca Mondială a înfiinţat un grup de susţinere a Moldovei în ceea ce priveşte iniţierea activităţilor de guvernare electronică. De atunci, m-am aflat în strânsă legătură cu guvernul moldovenesc şi m-am bucurat de privilegiul de a fi martor la înfiinţarea Centrului de Guvernare Electronică (CGE), care, în opinia mea, a pus piatra de temelie a progresului enorm pe care Moldova l-a înregistrat, în doar câţiva ani, în domeniul guvernării electronice. Am avut numeroase întrevederi cu reprezentanţii acestuia, atât la Chişinău cât şi la Bruxelles, ţinând discuţii deschise despre strategia, priorităţile, arhitectura şi lista serviciilor de infrastructură necesare asigurării unei asistenţe eficiente serviciilor electronice.

 

Identificarea electronică mobilă a fost prima alegere strategică şi un stimulent important pentru implementarea serviciilor de guvernare electronică. În cazul în care cetăţenii nu pot fi identificaţi şi autentificaţi în mod corespunzător, niciun serviciu electronic real, altul decât cel ce constă în publicarea informaţiilor şi descărcarea de formulare, nu poate fi oferit. Adoptarea unei abordări mobile, în parteneriat cu furnizorii de telecomunicaţii, reprezintă singura modalitate de a înregistra progrese rapide în acest domeniu şi de a-l stăpâni aşa cum se cuvine. Trebuie să recunosc că această conjunctură în care obiectivul propus a fost realizat mă bucură foarte mult.

Serviciile de guvernare electronică trebuie să fie eficace şi eficiente, şi trebuie, de asemenea, să contribuie la creşterea satisfacţiei utilizatorilor, reducând, în acelaşi timp, costurile administraţiei publice. Consolidarea infrastructurilor şi a serviciilor precum şi abilitarea administraţiei publice în vederea obţinerii cu uşurinţă a serviciilor de infrastructură şi de platformă este cea mai bună abordare şi un important pas înainte, spre atingerea obiectivelor menţionate mai sus. Platforma McLoud a fost creată în baza acestor obiective şi trezeşte tot mai mult interes în rândul organizaţiilor şi agenţiilor guvernamentale. Prezentările la care am avut ocazia să particip, în timpul ultimei mele vizite în Moldova, la începutul anului 2013, s-au concentrat asupra unei platforme prietenoase pentru utilizator şi scalabile, ce a fost construită pe baza unor componente şi sisteme de ultimă oră în domeniul Cloud Computing.

Colectarea taxelor este esenţială pentru durabilitatea finanţelor publice. Pe de altă parte, în cazul în care cetăţenii, şi, în special, agenţii economici, trebuie să stea la cozi în faţa ghişeelor administraţiei publice pentru a plăti, acesta înseamnă pierdere de timp şi resurse şi, prin urmare, un impact negativ asupra costurilor şi competitivităţii. Facilitarea modalităţii de plată a taxelor poate contribui la depăşirea problemelor menţionate anterior. Platforma MPay, elaborată în colaborare cu companiile de telecomunicaţii şi bănci, reprezintă abordarea ideală a problemei date şi iarăşi, utilizarea serviciilor mobile pentru a facilita efectuarea plăţilor, reprezintă cea mai bună metodă, din moment ce au devenit omniprezente.

Serviciile de guvernare electronică sunt rareori rezultatul unor procese desfăşurate de către o singură organizaţie administrativă. Acestea trebuie să fie, din punctul de vedere al utilizatorilor, integrale şi să treacă peste frontierele organizaţionale. Cetăţenii şi agenţii economici trebuie să fie scutiţi de povara de a furniza iar şi iar informaţii, care sunt deja înscrise în registrele, bazele de date şi arhivele entităţilor guvernamentale. În vederea realizării acestui obiectiv, diferitele sisteme de informare, ce contribuie la prestarea unui serviciu digital, trebuie să interopereze. Platforma de interoperabilitate reprezintă soluţia ideală la provocările menţionate mai sus. După ce am avut ocazia să analizez specificaţiile înainte de lansarea licitaţiei, precum şi rezultatele procesului de selecţie, m-am convins de faptul că platforma de interoperabilitate selectată, bazată pe standarde, întruneşte în totalitate cerinţele privind realizarea obiectivelor de interoperabilitate la nivel de stat.

---

Cu o experiență de peste 30 de ani în proiecte IT, infrastructură și soluții IT și alte domenii conexe, Francisco García Morán deține acum funcția de Chief IT Advisor la Comisia Europeana.

Francisco García Morán deține o diplomă în “Analiză Numerică și Statistici Aplicate”, de la Universitatea din Sevilla, Spania, Diplomă în Științe IT, de la Universitatea Politehnică din M, Spania, Oct. 77 –Iunie 81. Francisco García Morán s-a alăturat Comisiei Europene în Noiembrie 1986.