Economia globală contemporană se află într-o etapă de tranziție către o economie a cunoașterii. Într-un așa moment, de schimbare a regulilor economice, nu poate fi nicidecum ignorat rolul tehnologiilor informaționale care accelerează și facilitează transferul de cunoștințe și utilizarea, în general, a datelor.
În acest sens, Agenda Digitală pentru Europa (una dintre cele 7 inițiative pilot ale Strategiei Europa 2020) urmărește exploatarea la maxim a potențialului social și economic al tehnologiilor informaționale prin stimularea inovației și investițiile în capitalul uman și infrastructura IT.
Cum o economie bazată pe cunoaștere este inseparabilă, ba chiar imposibilă fără resursele de cunoaștere – date, expertiză, know how, prioritățile UE în domeniu se referă la asigurarea tuturor elementelor necesare pentru utilizarea     la standarde maxime de eficiențe a unui volum grandios de informație. Și în acest caz ne referim la:
-    Suportul unor idei de utilizare a *„big data” cantităților marti de date, parvenite din domeniul energetic, de științe sociale, mediu, etc;
-    Lansarea de parteneriate publice-private privind big data (parteneriate nu doar cu companiile care dezvoltă/dețin software-ul pentru administrarea datelor, dar și companiile din domeniile care generează un volum imens de informație, precum cel medical, retail, banci și asigurări, etc.)
-    Investiții în infrastructură IT, software și capital uman pentru stocarea, procesarea, sistematizarea și utilizarea eficientă a infomației, respectând în acelașii timp cele mai înalte standarde de securitate a datelor.
Ambițiile Republicii Moldova de a se alinia la trendul și ritmul european de tranziție spre o economie a cunoașterii s-au concretizat într-un efort cumulat al Centrului de Guvernare Electronică și Autorităților Publice de implementare de servicii electronice publice, instrumente și soluții tehnice precum
     Platforma de Interoperabilitate,
     MCloud
     Date Guvernamentale Deschise
     Servicii publice electronice pentru cetățeni și
     Pentru afaceri
toate urmărind
-    eficientizarea și transparentizarea actului guvernării;
-    creșterea gradului de alfabetizare digitală;
-    eficientizarea comunicării interinstituționale.
Rezoluția Parlamentului European din 20 aprilie 2012 a încurajat şi autorităţile din Republica Moldova să adopte legea privind protecția datelor cu caracter personal nr. 133 din 14.10.2011 în scopul asigurării protecției dreptului la inviolabilitatea vieții private. Legea prevede nemijlocit controlul veridicității datelor postate în format electronic pentru evitarea denaturării informației
Cadrul legal ce se adoptă în ultimii 4 ani este aliniat celui din Uniunea Europeană. Până în prezent s-a implementat semnătura eletronică, mobilă și digitală, în baza Directivei europene 1999/93/EC privind semnătura electronică. Conform legii nr. 264 din 15 iulie 2004 cu privire la documentul electronic şi semnătura digitală, documentele în format electronic se echivalează cu documentele pe hârtie semnate olograf, avînd acoperire juridică. Reieşind din directiva 2013/37/ EC privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public a fost adoptată Legea cu privire la reutilizare informațiilor din sectorul public nr.305 din 26.12.2012.
Prin Agenda de e-Transformare a Guvernării Republica Moldova promovează prioritățile UE privind dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere, date și consum de tehnologii digitale.

*big data – reprezintă un volum mare de date, generate rapid și de surse multiple. Informația poate fi creată de oameni sau generată de tehnologii, precum senzorii- colectori de informații referitoare la mediu, imagini din satelit, fișiere media, semnale GPS etc. Acoperă numeroase domenii, de la domeniul sănătății pînă la transport și energie.